Feteasca Neagră este considerată unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri roșii din România, având o istorie de peste 2.000 de ani și fiind cultivată în mod tradițional în podgoriile din Moldova și Muntenia. În ultimii ani, acest soi a cunoscut o renaștere spectaculoasă, fiind tot mai apreciat atât pe plan intern, cât și pe piețele internaționale.

Deși vorbim despre un singur soi de strugure, vinurile obținute din Fetească Neagră variază considerabil în funcție de stilul de vinificare, regiunea în care este cultivat și tehnologia folosită de fiecare cramă. Astfel, când ne referim la „soiuri de vin Fetească Neagră”, ne raportăm la stiluri și tipuri de vinuri obținute din acest soi unic, fiecare cu particularitățile sale.

Feteasca Neagră este recunoscută pentru:

  • Culoarea intensă, roșu-rubinie spre violacee;
  • Aromele de prune uscate, fructe negre, condimente dulci și ciocolată;
  • Un corp mediu spre plin, cu taninuri fine și o aciditate echilibrată;
  • Potrivită pentru învechire, dar și plăcută în versiuni tinere.

Fetească Neagră sec – cea mai cunoscută versiune

Vinul sec din Fetească Neagră este, fără îndoială, cel mai întâlnit pe piață. Are un gust sobru și elegant, cu taninuri fine, arome de fructe de pădure, prune, ciocolată neagră și uneori note lemnoase, dacă este maturat în baric. Caracteristici:

  • Culoare: roșu închis cu reflexe violacee;
  • Arome: prune uscate, afine, piper, lemn dulce;
  • Gust: sec, catifelat, corpolent;
  • Asocieri culinare: carne roșie, vânat, brânzeturi maturate.

Fetească Neagră demisec – echilibru între dulceață și structură

Acest stil este potrivit pentru cei care preferă un vin ușor mai rotund, cu un rest de zahăr care îi îndulcește taninurile și îl face mai accesibil. Feteasca Neagră demisec păstrează complexitatea aromatică, dar devine mai prietenoasă cu o gamă largă de preparate culinare. Caracteristici:

  • Note mai pronunțate de fructe coapte și condimente dulci;
  • Gust plin, dar cu o atingere de dulceață plăcută;
  • Ideal pentru preparate picante sau ușor dulci-acrișoare (rață cu portocale, curry românesc etc.).

Fetească Neagră demidulce și dulce – pentru desert sau ocazii speciale

Deși mai rară, această versiune apare în portofoliul unor crame care aleg să recolteze târziu strugurii sau să oprească fermentația pentru a păstra zahărul natural. Vinul obținut este aromat, intens, cu gust de gem de prune, stafide și ciocolată cu lapte. Utilizare:

  • Ca vin de desert;
  • În combinație cu brânzeturi albastre, torturi cu ciocolată sau prune uscate.

Fetească Neagră rosé – prospețime dintr-un soi roșu

Rosé-ul obținut din Fetească Neagră este tot mai popular, mai ales printre tinerii consumatori și în sezonul cald. Are o culoare roz intens sau pal, în funcție de macerare, cu arome de fragi, zmeură și petale de trandafir. Avantaje:

  • Se servește rece (8-10°C), fiind ideal pentru vară;
  • Se potrivește cu salate, preparate din pește, paste ușoare;
  • Este ușor de băut, dar păstrează o parte din structura soiului.

Fetească Neagră spumant – noutate în peisajul vinurilor românești

Aciditatea naturală a strugurelui îl face potrivit și pentru spumante, mai ales în varianta rosé. Unele crame din Dealu Mare și Moldova experimentează deja cu astfel de vinuri, produse prin metoda Charmat sau metoda tradițională (champenoise). Rezultatul:

  • Vin efervescent, cu bule fine;
  • Gust proaspăt, fructat, elegant;
  • Ideal pentru evenimente festive sau ca aperitiv.

Fetească Neagră învechită în baric – pentru cunoscători

Un stil aparte este cel al vinurilor maturate în butoaie de stejar, timp de 6-18 luni, care dezvoltă note de vanilie, fum, condimente și cafea. Aceste vinuri sunt adesea vândute în ediții limitate, cu etichete premium și prețuri mai mari. Public țintă:

  • Pasionați de vinuri complexe;
  • Consumatori dispuși să aștepte 2-3 ani pentru o experiență deosebită;
  • Asocieri culinare rafinate – antricot, mușchi de vită, preparate gourmet.

Feteasca Neagră este cultivată în mai multe zone ale României, dar cele mai apreciate vinuri provin din:

  • Dealu Mare – cunoscută pentru vinuri corpolente, maturate;
  • Moldova (Vrancea, Iași, Huși) – vinuri fructate, lejere, cu aciditate bună;
  • Transilvania (Târnave) – vinuri elegante, cu structură medie;
  • Oltenia (Drăgășani) – vinuri cu profil aromatic floral-fructat.

Feteasca Neagră este un exemplu clar de soi românesc cu multiple fațete. Deși vorbim despre un singur strugure, numărul de stiluri de vin Fetească Neagră depășește șase, fiecare cu publicul său, specificul său și momentul potrivit de consum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here