Cauzele epicondilitei laterale

Epicondilita apare atunci când tendoanele care atașează mușchii antebrațului de osul cotului suferă microleziuni din cauza mișcărilor repetate. Principalele cauze includ:

• Activități sportive – tenis, badminton, squash, golf sau alte sporturi care implică mișcări repetitive ale brațului.
• Muncă fizică solicitantă – meserii care necesită folosirea constantă a mâinii, cum ar fi tâmplăria, zugrăvitul sau mecanica auto.
• Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice – tastarea frecventă sau folosirea mouse-ului pentru perioade lungi de timp poate contribui la apariția inflamației.
• Înaintarea în vârstă – persoanele de peste 30-40 de ani au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune, deoarece tendoanele își pierd elasticitatea.

Simptomele pot apărea treptat și includ:

• Durere în partea exterioară a cotului, care poate iradia spre antebraț și încheietura mâinii.
• Slăbiciune la strângerea obiectelor, cum ar fi o cană sau unelte de lucru.
• Senzație de arsură sau disconfort în timpul mișcărilor repetitive.
• Sensibilitate la atingere în zona epicondilului lateral (partea exterioară a cotului).

Durerea se agravează, de obicei, în timpul activităților care implică strângerea sau ridicarea obiectelor și poate deveni cronică dacă nu este tratată la timp.

Diagnosticul de epicondilită laterală se bazează pe examinarea fizică și istoricul medical al pacientului. Medicul poate recomanda:

• Teste clinice – pacientul este rugat să efectueze anumite mișcări pentru a verifica durerea și forța mâinii.
• Radiografie – pentru a exclude alte probleme, cum ar fi artrita.
• RMN sau ecografie – pot fi utilizate pentru a analiza starea tendoanelor dacă simptomele persistă.

Tratamentul variază în funcție de severitatea simptomelor și poate include:

1. Tratament conservator

• Repaus – evitarea activităților care agravează durerea.
• Aplicarea de gheață – reduce inflamația și durerea.
• Terapie fizică – exerciții de întindere și întărire a mușchilor antebrațului.
• Medicamente antiinflamatoare – ibuprofenul sau diclofenacul pot ajuta la reducerea durerii.
• Atele sau benzi speciale – susțin tendoanele afectate și reduc presiunea asupra cotului.

2. Proceduri medicale

• Infiltrații cu corticosteroizi – pot reduce temporar inflamația, dar nu sunt recomandate pe termen lung.
• Terapia cu unde de șoc – stimulează vindecarea țesuturilor deteriorate.
• Plasma bogată în trombocite (PRP) – ajută la regenerarea tendoanelor prin injectarea unui concentrat de factori de creștere.

3. Intervenția chirurgicală

Dacă durerea persistă după 6-12 luni de tratament conservator, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta țesutul deteriorat. Pentru a preveni reapariția epicondilitei laterale, este recomandat:

• Încălzirea și întinderea mușchilor înainte de activități solicitante.
• Folosirea unei tehnici corecte în sporturi sau activități repetitive.
• Menținerea unei posturi corecte la birou și utilizarea echipamentului ergonomic.
• Întărirea musculaturii antebrațului prin exerciții specifice.

Epicondilita laterală este o afecțiune frecventă, dar tratabilă, care apare din cauza suprasolicitării tendoanelor cotului. Cu un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat, majoritatea pacienților se recuperează complet fără a fi nevoie de intervenții chirurgicale.